Friday, March 26, 2010
Şah mat!
Stăteai în faţa mea ascuns,
De piese grele apărat,
Dar cât de repede s-a dus
Nebunul tău abandonat...
Ai fost un rege îndrăzneţ
Şi ai riscat mereu râzând.
Păcat că nu ai fost isteţ
Şi te privesc acum pierzând...
Azi iar mă chinuiesc să uit,
Victoria nu e păcat.
Pe tabla ta de şah eu mut:
Îmi pare rău, dar este mat...
Vali Stănciulescu, 11 MI2
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Mi se pare superba poezia aceasta...
ReplyDeleteO metafora simpla si eleganta...expresivitate de nota 10 :)
bravo :)
Cautatoarea de Stele